Ce cred italienii despre securitate și apărarea europeană? O opinie publică polarizată, dar pro-europeană

O cercetare recentă realizată de Euromedia Research, citată de EURACTIV, și prezentată în cadrul conferinței „Apărare. Industria necesară”, organizată de Fundația Luigi Einaudi pe 9 iunie 2025, scoate la iveală opinii interesante și adesea divergente ale italienilor cu privire la securitate, apărare și viitorul politicii comune europene în acest domeniu.

STUDIUL INTEGRAL AICI

Apărarea europeană comună e susținută, dar nu de toți cei intervievați. Potrivit sondajului, 68,3% dintre italieni sprijină ideea unei politici comune de apărare la nivel european. Este un procent semnificativ care arată deschiderea generală a opiniei publice față de o integrare mai profundă în acest domeniu sensibil. Totuși, susținerea variază considerabil în funcție de orientarea politică a respondenților.

Procentul cel mai mare, aproape de unanimitate este în rândul alegătorilor partidelor pro-europene:

+Europa, Italia Viva, Azione: 92,5%

Forza Italia: 91,3%

Partidul Democrat (PD): 83,8%

În schimb, alegătorii partidelor "suveraniste" manifestă mai mult scepticism: dacă în cadrul partidului premierului Giorgia Meloni, Fratelli d’Italia (FdI) procentul ajunge la 70,4% simpatizanții partidului Lega sunt mult mai sceptici: doar 38,6%

Această diferență indică o fractură în interiorul coaliției de centru-dreapta: în timp ce Forza Italia păstrează o linie clar pro-europeană și atlantistă, FdI și Lega rămân mai reticente față de ideea unei integrări militare mai profunde în cadrul UE.

Apărarea este privită mai degrabă ca prevenție, nu ca participare activă. În ceea ce privește percepția asupra conceptului de apărare, 87% dintre italieni o asociază cu prevenirea amenințărilor și garantarea protecției, și nu cu ideea de „luptă și confruntare” (doar 13%). Este un semnal clar că italienii privesc apărarea dintr-o perspectivă civilă și de securitate mai degrabă decât militaristă.

NATO sau o armată europeană? Când vine vorba despre apartenența Italiei la NATO, 65,4% consideră că este esențială pentru securitatea națională. Doar 12,2% ar prefera o forță europeană independentă de SUA, iar doar 10,4% ar opta pentru o poziție de neutralitate.

Însă și în acest caz se observă diferențe politice: Forza Italia: 89,1% sprijin pentru NATO, PD: 82,9%, Lega: 50%, Mișcarea 5 Stele (M5S): 61,8%. Nehotărâți și absenți la vot: doar 58,5%

Investițiile în apărare: societatea e împărțită în trei, pentru că italienii nu au o opinie clar conturată în privința cheltuielilor pentru apărare, iar sondajul arată o tripartiție a opiniei publice: 33,4% doresc menținerea nivelului actual de cheltuieli, 31,4% ar sprijini o creștere a bugetului, 23% ar prefera o reducere.

Un alt aspect esențial care a fost relevat de cercetare este este legat de siguranța informatică. cybersecurity-ul. 44,7% dintre italieni consideră că instituțiile nu acordă suficientă atenție acestei teme, iar 55% sunt preocupați că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale ar putea genera noi riscuri de securitate.

Cele mai solicitate măsuri pentru protejarea rețelelor digitale sunt: investiții în tehnologii avansate, pentru prevenirea atacurilor (22,3%), Controlul actorilor care gestionează date sensibile (21,2%), Educația digitală a cetățenilor  (19,2%)

Care sunt cele mai mari amenințări la adresa securității naționale? Italienii identifică trei amenințări principale:

1. Gestionarea fluxurilor migratorii – 42,1%

2. Criza climatică – 40,6%

3. Tensiunile geopolitice dintre Occident și Rusia– 35%

Concluzii? Italienii susțin în general ideea unei Europe mai unite în domeniul apărării, dar opiniile variază puternic în funcție de apartenența politică. În timp ce partidele pro-europene sunt în favoarea integrării militare, forțele suveraniste preferă o abordare națională. În plus, italienii consideră apărarea un instrument de prevenție și securitate, nu doar de confruntare, iar tema securității cibernetice devine tot mai importantă în percepția publică.

Mostra "100 DISEgNI" in Cripta a Via delle Carceri fino al 15 giugno, l'arte contemporanea svelata da un collezionista scrupoloso, Ovidiu Paulescu

 
FINO AL 15 GIUGNO di visitare gratuitamente questa mostra a Roma (zona Chiesa Nuova / Lungotevere) e conoscere un vero collezionista che vi farà da guida in un'esperienza assolutamente inedita.

Per prepararvi, vi racconto la mia esperienza nel visitare la mostra "100 DISegNI" presso la Cripta in via delle Carceri 8, a Roma, a cura di Ovidiu Păulescu.

Una mostra d'arte contemporanea inedita, un viaggio privilegiato nel mondo della pittura, del disegno, del cinema, con autori italiani, francesi, romeni, fino a quelli provenienti dalla lontana Corea del Sud.

Il percorso, sorprendente e coinvolgente, è guidato da un collezionista appassionato e scrupoloso, Ovidiu, che ho l'onore di conoscere da anni.

Perché inedita? Perché il visitatore, scendendo simbolicamente nella cripta fresca della chiesa, viene subito sottoposto a una provocazione sottile, che lo stimola e lo incita a scoprire da solo stili e autori, momenti e periodi artistici.

Gli autori restano sconosciuti quasi fino all'ultimo, quando è proprio il collezionista a decidere di svelarne i nomi. Così, si scoprono firme famose ma anche giovani studenti pieni di talento, talvolta presentati in diverse fasi del loro percorso professionale.

È anche un’occasione per fare un'incursione virtuale tra i monumenti di Roma, colti in momenti inediti e da sguardi inconsueti, oppure per passeggiare tra i vicoli di Parigi. O ancora, per sedersi accanto al collezionista e all'autore in una vecchia trattoria, dove una tovaglia conserva non solo il menù, ma un disegno con una dedica.

Gustibus non disputandum est è ormai un cliché superato: tutto può e deve essere messo in discussione.

L'arte si rivela, qui, come una ricerca delle proprie sensazioni, una risposta personale agli stimoli.

Qual è il valore reale dell'arte? La mostra è anche un pretesto per riflettere su questo tema: il valore sentimentale, quello sociale, quello economico. Chi decide qual è il vero valore di un’opera?

E poi, gli artisti: c'è chi si sforza di impressionare, chi si diverte a raffigurare più volte la stessa scena con gli stessi personaggi, chi inizia a creare arte all’età in cui si comincia appena a leggere.

Accanto a schizzi, disegni e dipinti, la mostra è completata da libri in edizione princeps, selezionati con cura, e da un percorso multimediale ispirazionale, con cortometraggi e non solo.

Insomma, si tratta di un’immersione autentica, per esplorare i propri gusti e cogliere le molteplici sfaccettature dell'arte contemporanea.

E hai il privilegio, raro e prezioso, di toccare con mano — non solo per modo di dire — opere che, nella maggior parte delle mostre, sono celate dietro a un vetro.

Una mostra fuori dal comune, che fonde esperienza estetica, scoperta personale e riflessione critica in un ambiente intimo e suggestivo.

Un’occasione rara per vivere l’arte in modo diretto, senza filtri né etichette.

Il curatore Ovidiu Paulesc: "Ieri abbiamo presentato anche un lungometraggio (OUEST - EST) in lingua francese realizzato 25 anni fa da un regista romeno, naturalizzato francese. A grande richiesta ieri abbiamo deciso di prorogare la mostra e la proiezione dei film fino al 15 giugno.  Verano proiettate anche alcune interviste realizzate negli ultimi 30 anni.  Artisti, galleristi, curatori, storici del arte, registi (alcuni di origine romena)"

Italia a adoptat "Legea siguranței". Ce conține și de ce provoacă îngrijorarea organizațiilor internaționale

Pe 4 iunie 2025, Senatul italian a aprobat definitiv o nouă lege privind securitatea publică, cunoscută și sub numele de „Decretul Securitate”. 

Aceasta a devenit oficial lege, în ciuda criticilor puternice venite din partea instituțiilor europene și a Națiunilor Unite, care avertizează că ar putea slăbi protecția drepturilor democratice și ar putea încălca standarde internaționale în materie de drepturi ale omului.

Ce este această lege și de ce este importantă?

Legea are ca scop declarat întărirea securității publice în Italia. Ea include: măsuri împotriva terorismului, reglementări mai dure privind protestele și manifestațiile publice, modificări legate de comportamentul deținuților și, în unele cazuri, posibilitatea retragerii cetățeniei pentru persoanele implicate în activități considerate teroriste.

Ce a scris Giorgia Meloni imediat după aprobarea Decretului Lege:

Iată ce a scris premierul Meloni pe Facebook: :Odată cu aprobarea definitivă în Senat a Decretului privind Securitatea, Guvernul face un pas decisiv pentru a întări protecția cetățenilor, a celor mai vulnerabile categorii și a bărbaților și femeilor noastre în uniformă.

Intervenim cu fermitate împotriva ocupărilor abuzive, accelerând evacuările și protejând familiile, vârstnicii și proprietarii cinstiți, prea des lăsați singuri în fața unor nedreptăți de neacceptat.

Luptăm împotriva escrocheriilor comise asupra persoanelor în vârstă, un fenomen josnic care lovește tocmai în cei care merită cel mai mult respect și protecție.

În cele din urmă, întărim instrumentele aflate la dispoziția forțelor de ordine, pentru a apăra pe cei care, zi de zi, îi apără pe cetățeni.

Legalitatea și securitatea sunt piloni ai libertății. Și vom continua să-i apărăm cu hotărâre."

Deși autoritățile italiene spun că legea este necesară pentru a combate mai eficient infracționalitatea și riscurile la adresa ordinii publice, mai multe organizații internaționale consideră că formulările vagi și sancțiunile dure pot duce la abuzuri.

Ce spune OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa)?

Un raport publicat la sfârșitul lunii mai 2024 de către Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE analizează în detaliu conținutul legii și evidențiază mai multe probleme majore:

- Definiții neclare și generale

Legea folosește termeni vagi, cum ar fi „pregătirea pentru acte teroriste” sau „ocuparea arbitrară a unei proprietăți”. Acestea nu sunt suficient de clare și pot permite autorităților să aplice legea în mod arbitrar, chiar împotriva unor persoane care nu reprezintă un pericol real.

- Pedepse prea severe

Noile prevederi introduc sancțiuni penale dure pentru infracțiuni precum blocarea circulației sau confruntările cu forțele de ordine. Specialiștii atrag atenția că astfel de măsuri pot descuraja cetățenii să își exercite dreptul la protest pașnic, libertatea de exprimare sau libertatea de mișcare — drepturi fundamentale într-o democrație.

- Riscul de a rămâne fără cetățenie

Legea permite retragerea cetățeniei italiene în cazul în care o persoană este implicată în acte teroriste. Problema este că, în unele cazuri, acest lucru s-ar putea face chiar dacă persoana respectivă nu are o altă cetățenie — adică ar deveni apatridă. OSCE recomandă ca această măsură extremă să fie aplicată doar dacă cetățeanul are deja o altă naționalitate, pentru a respecta dreptul internațional.

- Tratamentul deținuților

Legea prevede sancțiuni mai dure împotriva deținuților care manifestă „rezistență pasivă”, cum ar fi refuzul de a coopera fără a recurge la violență. Aceste sancțiuni pot fi considerate nejustificate, mai ales dacă sunt aplicate unor deținuți vulnerabili, cum ar fi femeile însărcinate sau cetățenii străini.

Efecte potențiale asupra unor anumite categorii. Potrivit organizațiilor internaționale, decretul lege are potențialul de a afecta grav libertățile fundamentale în Italia. Chiar dacă este formulată în numele securității, riscul este ca ea să fie folosită împotriva activiștilor, migranților, jurnaliștilor sau altor cetățeni care critică guvernul sau protestează pașnic.

Un stat democratic trebuie să găsească echilibrul între protejarea securității și respectarea drepturilor omului. Potrivit OSCE, această lege în forma actuală riscă să încline balanța prea mult într-o direcție autoritară.

Ce urmează? Legea este acum în vigoare, dar presiunile internaționale ar putea duce la modificări viitoare. Societatea civilă italiană, organizațiile pentru drepturile omului și organismele europene continuă să ceară o revizuire urgentă pentru a garanta că securitatea nu devine o scuză pentru limitarea libertăților.

DOCUMENTE SUPLIMENTARE:

RAPORT ONU

SCRISOARE CONSILIUL EUROPEI