La partecipazione politica dei cittadini comunitari in Italia

 Martedì, 15 giugno, sarà presentato in streaming da Roma il sedicesimo Rapporto sulle Migrazioni a Roma e nel Lazio (IDOS - Centro Studi e Ricerche). 

Sono onorata essere uno degli autori e ringrazio Ginevra Demaio e Antonio Ricci per l’opportunità di portare all’attenzione un tema a me caro e di cui mi occupo da diversi anni!

Infatti, il mio contributo è sulla partecipazione politica e civica dei cittadini dell’Unione Europea, residenti nella città di Roma e alcuni comuni del Lazio, partendo da un’analisi degli iscritti alle liste elettorali aggiunte. 

Abbiamo raccolto e pubblicato gli ultimi dati statistici sulla presenza dei cittadini europei (non solo romeni, ma anche polacchi, bulgari, francesi, spagnoli etc) sulle liste elettorali aggiunte, requisito fondamentale per poter esercitare il diritto di voto alle elezioni amministrative. 

Ringrazio i Comuni di Roma, Tivoli, Fiumicino e altri che ci hanno fornito le statistiche aggiornate che ci permettono di capire un fenomeno paradossale: in molte città, la presenza di comunitari sulle liste (un diritto conferito dal possesso della cittadinanza europea) potrebbe avere un peso considerabile sull’esito delle elezioni. 

Però pochissimi sono i cittadini UE residenti che si iscrivono in tempo utile per poter esercitare questo loro diritto. 

Vi invito a scoprire di più sulle cause e le possibili soluzioni della scarsa partecipazione! 

La presentazione del Rapporto si svolge in diretta su YouTube  e SOLO per la durata dello streaming sarà possibile SCARICARE GRATUITAMENTE il Rapporto. 

 ❗️L’Osservatorio sulle Migrazioni a Roma e nel Lazio. Sedicesimo Rapporto verrà presentato martedì 15 giugno, alle ore 16.00, in diretta streaming sul sito: www.dossierimmigrazione.it e sul canale youtube di Idos.

Solo nel corso del convegno di presentazione sarà possibile scaricare gratuitamente dal sito di Idos la versione integrale del Rapporto in pdf.

“Miss Badante 2021”, un Concorso per valorizzare una categoria di donne “invisibili”, ma con un ruolo fondamentale

 Secondo gli esperti, il lavoro domestico in Italia si colloca “al terzo posto per numero di lavoratori coinvolti, dopo i settori terziario e meccanico e più del doppio rispetto al settore istruzione”. Quasi 900mila i lavoratori regolari (colf, badanti, baby sitter) cui si aggiunge oltre un milione di irregolari, secondo le stime dell’Osservatorio nazionale DOMINA basate su dati Istat. 

Per valorizzare questa categoria, di donne, spesso “invisibili” e con pochi diritti, è stato creato il IL CONCORSO NAZIONALE  “MISS BADANTE”, di cui sono onorata di occuparmi come Ufficio Stampa! 

Il concorso, giunto alla sua settima edizione, si è consolidato negli ultimi anni come un evento di successo, pensato per valorizzare le donne, romene e di altre nazionalità, che in Italia si prendono cura di anziani, bambini o persone con disabilità, chiamate, magari impropriamente, badanti. Attraverso il loro lavoro nelle famiglie italiane, riescono a svolgere un ruolo fondamentale nel contesto della società, nel suo insieme.

Prova del successo dell'evento è l'interesse mostrato dalla stampa romena e italiana negli anni (Rai Uno, Rete4 - Mediaset, Digi 24, Più Culture ecc.).

Tutti i dettagli: QUI

Întoarcere la normalitate: Prima duminică din lună, intrarea gratuită la muzee în Italia

ROMA- Duminică, 6 iunie, va fi a două duminică din 2021 cu intrare gratuită pentru toți - rezidenți și nerezidenți - în Muzeele Civice din Roma, în zonele arheologice ale Circului Massimo și Forurile Imperiale, în zona arheologică  a Teatrului lui Marcello și Zona Mausoleului lui Augustus).

Pentru a participa la a doua duminică gratuită a anului 2021, promovată de primăria din Roma, din cauza pandemiei, e necesară rezervarea la 060608 până vineri 4 iunie și la infopoint -urile turistice până sâmbătă 5 iunie.

Lista muzee cu intrare gratuită (e necesară programare)

- i Musei Capitolini, i Mercati di Traiano Museo dei Fori Imperiali, il Museo dell’Ara Pacis, la Centrale Montemartini, il Museo di Roma, il Museo di Roma in Trastevere, la Galleria d’Arte Moderna, i Musei di Villa Torlonia, il Museo Civico di Zoologia, il Museo di Scultura Antica Giovanni Barracco, il Museo Carlo Bilotti Aranciera di Villa Borghese, il Museo Napoleonico, il Museo Pietro Canonica a Villa Borghese, il Museo della Repubblica Romana e della memoria garibaldina, il Museo di Casal de’ Pazzi, il Museo delle Mura e la Villa di Massenzio.

Link: http://www.museiincomuneroma.it/it/notizie/il-6-giugno-seconda-domenica-gratuita-del-2021-nel-sistema-musei-comune-di-roma?fbclid=IwAR2aclHcYtkD9-hTkXGwK5ZLyeV8dbAs-xTgFPQMxC5ln2bs9RY5fRyxLCQ

“Salata cu icre de Tulcea” nuovo prodotto IGP dalla Romania

 

“SALATA CU ICRE  DE ȘTIUCĂ DE TULCEA” diventa prodotto IGP riconosciuto al livello europeo!

Giugno 2021 - La Commissione Europea ha approvato la domanda di registrazione dell'”Insalata di caviale di luccio di Tulcea" - Salata cu icre de știuca de Tulcea, promossa dalla Romania, nel Registro delle Indicazioni Geografiche Protette (IGP).

 "Insalata di caviale  di luccio di Tulcea" è una crema a base di olio di girasole bianco, ottenuta dal caviale miscelato con acqua gassata e succo di  limone

Viene prodotta nella regione di Tulcea, parte integrante della Riserva della Biosfera del Delta del Danubio. 

“L’Insalata di caviale di luccio di Tulcea" ha il gusto specifico del caviale di luccio, completato e sottolineato da quello del caviale di pesce del Delta del Danubio, in seguito a un  processo tradizionale di salatura e stagionatura. 

“Salata cu icre de Tulcea” è un prodotto che utilizza principalmente materie prime della regione, creando un forte legame con l'ambiente naturale del Delta del Danubio.

Inoltre, è un esempio emblematico della tradizione locale della lavorazione del pesce, che si è evoluta dalla raccolta e consumo del caviale crudo (nell'Ottocento) alla lavorazione per l'uso in cucina moderna (nel Novecento). 

Questo nuovo nome andrà ad aggiungersi ai 1.760 alimenti già protetti.

L’elenco romeno:

🔹 Telemeaua de Sibiu 

🔹 Cârnații de Pleșcoi 

🔹 Scrumbia de Dunăre afumată 

🔹 Novacul afumat din Țara Bârsei 

🔹 Telemeaua de Ibănești 

🔹 Salamul de Sibiu 

🔹 Magiunul de prune de Topoloveni

🔹 Cașcavalul de Saveni

Fonte info e foto: Comisia Europeană/ Romania

“Un caffè al volo” sau ritualul cafelei la tejghea în Italia

 

Care-i cafeaua ta preferată? 

De câteva zile, Italia si-a recucerit o parte de normalitate. Se poate servi o cafea la tejghea sau la masă în interiorul barului. 

Dacă nu știți ce însemnătate are cafeaua de dimineața la bar, după ce duci copilul la școală, sau “la o cafea cu o prietenă” sau “am făcut cumpărături, merit o pauză de cafea la bar”, trebuie să veniți în Italia! 

“Andiamo a prendere il caffe”, “ci vediamo sotto al bar”, “ti aspetto giù per il caffè” - toate gesturi și expresii care au intrat in sânge, pentru cine trăiește aici. 

“Il tempo per un caffè ” sau timpul cât sorbi o cafea, “rigorosamente espresso” poate dura 3 minute pe ceas, in picioare la tejghea, (“un caffè al volo”) sau jumătate de oră la masă, (“un caffè con calma”) afară, dacă ai de povestit cu prietena. 

De obicei, barmanul știe preferințele fiecărui client și când intri te întreabă cu zâmbetul pe buze (acum sub mască) “Il solito?” (Ca de obicei?) 

Când mă întâlneam cu “fetele” la bar (mămicile de la școală), făceam cinste pe rând și știam deja că luăm “un caffè schiumato per Emanuela, schiumato per Simona, un ginseng grande per Gina, caffè lungo per Miruna”. 

Despre felurile de cafea vă povestesc altă dată!

Va las cu două fotografii de ieri și azi, de la două din barurile mele preferate! In a doua fotografie, espresso Illy cu praf de scorțișoară pe deasupra!

Românii din diaspora, cine sunt și unde se află?

In ultimii 20 de ani, milioane de români și-au lăsat familiile și casele și au plecat peste graniță, în căutarea unui trai mai bun. Unii s-au stabilit definitiv în străinătate, și-au întemeiat o familie și vin în România doar în vacanță. Alții visează să se întoarcă acasă la pensie, iar alții s-au întors deja, convinși că va fi mai bine. 

Nu se știe cu exactitate care este numărul românilor care sunt “acasă” și care sunt “afară”. Cine sunt, cine suntem de fapt și cum arată “diaspora”. Ne-am întrebat, intr-o emisiune trecută: “Unde sunt românii?”. O întrebare banală la prima vedere, însă nu este ușor să dăm un răspuns clar. 

Așadar, iată tema ediției din această săptămână a dezbaterilor noastre: 𝐔𝐧𝐝𝐞 ș𝐢 𝐜𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐝𝐢𝐚𝐬𝐩𝐨𝐫𝐚?

Invitatul nostru este 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐕𝐨𝐢𝐜𝐮, doctor în sociologie, cercetător la Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții al Academiei Române, profesor de sociologie la Universitate Lucian Blaga din Sibiu, președinte al Romanian Quantitative Studies Association.

Între domeniile sale de interes se numără migrația internațională, subiect despre care publică constant articole, capitole și cărți, derulând și numeroase proiecte de evaluare și fundamentare a intervențiilor sociale din domeniu.

Moderator: Miruna Cajvaneanu, Italia 

Din echipa RoZoom Press participă: Ciprian Apetrei, Franța

ᴠɪɴᴇʀɪ, 4 ɪᴜɴɪᴇ, ᴅᴇ ʟᴀ ᴏʀᴀ 20:00 ᴏʀᴀ ʀᴏᴍÂɴɪᴇɪ ʟɪᴠᴇ! ᴘᴇ ʀᴏᴢᴏᴏᴍ ᴘʀᴇꜱꜱ

Ce se sărbătorește în Italia pe 2 Iunie?

 Auguri, Italia!

Acum 75 de ani, 25.000.000 de italieni au fost chemați la urne pentru a decide viitorul propriei patrii. 

După anii teribili ai celui de-al doilea război mondial, Italia era împărțită între susținători ai monarhiei (mai ales în sudul Peninsulei, unde familia Savoia era bine văzută de către majoritatea populației) și republicani, predominant în nordul Italiei. 

Referendumul pentru a decide dacă Italia rămâne monarhie sau dacă devine Republică s-a desfășurat pe 2 și 3 iunie 1946, iar rezultatul a fost unul strâns. Pentru prima oară, au putut vota și femeile. 

Pe 10 Iunie, Italia a fost proclamată Republică cu peste 12.700.000 de voturi (54.3%). 

A doua zi, regele Umberto II de Savoia a plecat  în exil în Portugalia. 

Din 1977 până în 2001, din cauza crizei economice și pentru a evita cheltuielile legate de festivități, nu s-a mai sărbătorit Ziua Republicii pe data de 2 iunie. Dar sărbătoarea a fost reintrodusă în 2001 de către președintele de atunci, Carlo Azeglio Ciampi. 

În mod tradițional, pe 2 Iunie are loc o paradă militară pe Fori Imperiali, iar președintele depune o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut pe Altarul Patriei - monumentul impunător aflat în Piazza Venezia. De asemenea, la sfârșitul Paradei militare, pe cer se pot vedea “Le frecce tricolore”, formațiunea acrobatică aeriană a aviației italiene, care trece în zbor deasupra capitalei, lăsând în urmă fâșii de fum colorate în verde, alb, roșu.

Anul acesta, din cauza pandemiei, ceremoniile sunt reduse la minim.

Foto din Arhiva personală, Parada de 2 Iunie 2015, Piazza Venezia- Roma

Copiii și conducătorul, 2000 de ani de propagandă

 Copiii și propaganda: de la Columna lui Traian la URSS si România 

Acum câțiva ani, un muzeu din Roma, “Mercati di Traiano”, aflat exact lângă celebra Columnă, a organizat o expoziție superbă despre Imperiul construit de Traian. 

Expoziția prezenta figura complexă a împăratului care a cucerit Dacia, subliniind nu doar abilitățile sale militare, ci și politica de “construcție” socială a Imperiului. 

Alături de parcursul oficial al expoziției, au fost organizate vizite ghidate  pentru copii, pornind de la un parcurs narativ: “Povestea lui Traian copil”. Micii vizitatori erau astfel încurajați să descopere imagini și reprezentări ale unor copii din antichitate, inclusiv pe Celebra Columnă. Puteau sa descopere astfel numeroși copii, daci și romani, pe Columnă. 

Imaginile copiilor pe monumente publice și pe monede, pe vremea lui Traian,  erau un instrument important al propagandei imperiale. Proiectau imaginea unui conducător atent și grijuliu față de copii, față de categoriile mai vulnerabile în general. 

Nimic noi sub soare: două mii de ani mai târziu, prezentarea  “conducătorului” alături de copii zâmbitori a devenit un clișeu folosit adeseori, mai ales în țările comuniste. 

1 Iunie era ocazia perfectă și în România comunistă de a  aduce copiii in prim plan, șoimi, pionieri, intr-un mix abil construit spre a construi o euforie de elogii la adresa “celui mai iubit Fiu al Patriei”. 

Copiii, de fapt, erau uniformizați și instrumentalizați, piese cu cravată la gât, în tabloul propagandistic.

Coreea de Nord sărbătorește Ziua Copilului pe 1 Iunie. 

Ziua Copilului, a unicității fiecăruia dintre copii (mici și mari) ar trebui sărbătorită în fiecare zi.