Ferragosto în Italia, sau Crăciunul verii

 Ferragosto în Italia sau ziua când orașele sunt pustii, iar plajele pline

Știi că e “Ferragosto” în Italia când începi să primești dis de dimineața mesaje pe whatsapp cu felicitări de “Buon Ferragosto!” cu inimioare, pepeni, umbrele, plaje însorite. 

Ieși pe stradă la Roma de exemplu și vezi din când în când o mașină sub soarele arzător, pe bulevarde blocate de obicei cu un trafic infernal.  Probabil vreo familie în drum spre mare. 

Magazinele sunt închise, nu și restaurantele, barurile sau “le gelaterie”. 

15 August aici e cea mai importantă dată a verii. 

Chiar și la telejurnal, știrile principale sunt legate de: cum e vremea “a Ferragosto”, unde își petrec italienii “Ferragosto”, cum crește traficul imediat înainte și imediat după “Ferragosto”.  Cele mai mari prețuri la hoteluri sunt, bineînțeles în “Settimana di Ferragosto”.

Când te întâlnești cu prietenii (acei puțini care au rămas în oraș), prima intrebare e: “Ce faci de Ferragosto?”, exact ca atunci când te întreabă: “Ce faci de Crăciun?” Dacă (așa ca mine) răspunzi ca rămâi acasă, te alegi cu o privire compătimitoare: “Ah...”

Ferragosto e de fapt “Crăciunul” verii, sărbătoare în care familiile italiene se odihnesc, se distrează și (mai ales) mănâncă. 

Deși catolicii sărbătoresc azi “l’Assunzione” ( Adormirea Maicii Domnului sau Ridicarea la ceruri), rădăcinile sărbătorii, la fel ca si numele, provin din antichitatea romană. 

Mai precis, de la “Feriae Augusti”, le Ferie sau Odhina lui “Augustus”, de la imparatul Octavian care și-a atribuit titlul de “Augustus” in anul 18 î. H. și a hotărât să unească toate zilele de sărbătoare din luna August, un fel de vacanță sau concediu prelungit, numit “Feriae Augusti”. Era o odihnă binemeritată, care coincidea cu terminarea muncilor agricole. 

Cea mai mare sărbătoare din August a romanilor era dedicată zeiței Diana, pe 13 August, și se sărbătorea la templul de pe Colina Aventino. 

Ulterior, creștinii au asimilat sărbătorea cu cea a Adormirii Maicii Domnului. Dar numele de Ferragosto, la fel ca anumite obiceiuri, a rămas neschimbat de la romani. 

Unul din obiceiurile de “Ferragosto”, care au traversat secolele e acela al “cadourilor” făcute de angajatori (patroni) angajaților, care aveau zile libere. 

In perioada fascistă, guvernul stabilea prețuri avantajoase la călătoriile cu trenul, ceea ce permitea italienilor să meargă (unii pentru prima oară) la mare. Familii întregi își luau mancare la pachet pentru a profita de transportul aproape gratuit și a face câteva zile de vacanță. 

De aici si obiceiul de a pleca din oraș pe 15 August, chiar pentru a merge la mare, la un lac, la o piscina sau la un picnic. 

Ce se face de Ferragosto in Italia (in afara de mesajele pe Whatsapp😎) 

1- focuri de artificii la miezul nopții (14/15 August)

2- petreceri pe malul mării (cu nelipsita baie de la miezul nopții)

3 - foc de tabără, tot noaptea

4 - “gavettoni” - bataie cu apă- pe plajă, se aruncă cu baloane pline de apă unii în altii, sau direct cu găletușe, găleți, furtun sau orice “armă” potrivită!

5 - nu lipsesc Tradițiile culinare: fiecare regiune cu specificul ei. 

Dacă am spus că Ferragosto e “Crăciunul” verii, e adevărat in special cand e vorba de mancare (da, chiar in toiul verii). Nu lipsesc felurile cu paste, gen tagliatelle, lasagna cu sos de roșii sau cu sos pe bază de fructe de mare. 

Felul doi, carne la grătar cât cuprinde, sau la Roma, nelipsita porție de “pollo con i peperoni” (pui cu ardei, ceva lejer). 

Ca desert, o felie de pepene ... apoi din nou la petrecere!