De Paști, la Roma, în pandemie

E doua zi de Paști catolic, la Roma e liniște și soare.  Am căutat în arhiva din telefon și am găsit acest minunat tablou, pe care l-am admirat la National Gallery din Londra, la sfârșitul lui 2019, penultima călătorie pe care am făcut-o înainte de pandemie. Provine (ca și pastiera de ieri, coincidență) de la Napoli, un adevărat centru artistic european la începutul secolului XIV. 

“Îl vedem pe Hristos după Răstignire, însângerat și aproape gol. E înfățișat după moarte, cu rănile sângerânde, lucru ar putea părea neobișnuit, dar e un tip de imagine care  a fost foarte populară în Evul Mediu târziu, ocazie de rugăciune și meditație asupra suferinței lui Hristos.

Mama Sa îi ține brațul cu o mână și îi atinge rana cu cealaltă. Sângele îi picură pe stomac și în pliurile din pânza de coapse. 

Ochii lui Hristos sunt semideschiși. Mușchii sunt pictați ca linii simple, albe care îi evidențiază coastele și diafragma. 

Trăsăturile feței celor doi sunt conturate simplu; au ochi îngustați și un nas lung și drept. 

Autorul - necunoscut- lucra în atelierul de la Napoli al lui Giotto, artist florentin, care fusese chemat acolo de regele Robert de Anjou, în 1328. 

În timp ce se afla la Napoli, artistul a adunat in jurul mai mulți asistenți. Este posibil ca pictorul acestui tablou, un panou de fapt, care făcea parte dintr-un diptic, să fi lucrat cu Giotto și la frescele pentru biserica Santa Chiara. Îngerii de deasupra lui Hristos și Fecioarei sunt asemănători cu îngerii în doliu de Capela Scrovegni  din Padova, cele mai faimoase fresce ale lui Giotto. 

Formele sunt largi și voluminoase, tipice picturii lui Giotto - conturul vălului Fecioarei de la cap în jos, lasă doar să se întrevadă gâtul ei, de exemplu. 

Acest stil ar putea arăta, de asemenea, că artistul era mai obișnuit să picteze în frescă, unde formele îndrăznețe permiteau privitorului să vadă imaginea clar de la distanță. 

Imaginea este încadrată de un chenar incizat, creând un efect decorativ delicat” ( Descriere National Gallery din Londra, traducere Miruna Cajvaneanu)