Botoșani, sau locul “unde se pune harta in cui”, cum spun unii, mai in glumă, mai în serios. Acolo unde m-am născut și unde vin cu nostalgie o dată la câțiva ani.
Un oraș care odinioară era un “târg” deschis, aflat la răscruce de drumuri comerciale ce străbăteau Europa, înfloritor, nu o “cetate cu ziduri”. Cu o biserică armenească de prin 1350 și alte locașuri de cult in jur, ctitorii ale lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș.
Cu locul nașterii lui Mihai Eminescu, “ascuns” puțin de ochii trecătorilor.
Un oraș care si-a păstrat centrul istoric cu o arhitectura minunată, dar abandonat și in parte “ocupat”.
Acum, e un târg cu mult verde, cu aer curat, cu oameni care mi-au părut resemnați, dar și cu tineri care știu să zâmbească.
Pe pietonal, cinematograful “Unirea” a rămas același ca acum 30 de ani. Ai impresia ca poți intra si vedea filme cu Sergiu Nicolaescu.
Intr-un fel, multe lucruri au ramas suspendate, înghețate. La fel ca soldatul din piața din centru, care, statuie, tine veșnic în mâna un pistol îndreptat spre o clădire veche, aparent abandonată dar neașteptat de frumoasă.
Roma, 3 Septembrie 2021
Foto: Miruna Cajvaneanu, Botoșani, August 2021
Foto 2: Pe un zid din Centrul Vechi este marcat locul unde se afla casa în care s-a născut Mihai Eminescu și unde a copilărit până la vârsta de 4 ani
Foto 3 - Vechea “Strada Mare” - până la incendiul din 1887 a fost principala arteră economică a orașului, cu numeroase magazine și ateliere specifice unui târg înfloritor. Comunitățile negustorilor armeni și evrei erau foarte active și numeroase
Foto 4: Monumentul istoric dedicat eroilor din primul război mondial - Grupul Statuar ,,Compania de mitraliere maior Ignat în atac” (inaugurat în 1929)
Foto 5: Clădirile din Centrul Vechi au fost construite pe model apusean, după incendiul din 1887, care a distrus aproape in întregime zona. La parter erau amplasate magazinele negustorilor, iar la etaj, apartamentele de locuit.
Biserica Uspenia, ctitorie din 1552 a soției voievodului Petru Rareș, e locul unde a fost botezat Mihai Eminescu.
Zona cuprinde circa 60 de monumente istorice, din care doar o mică parte aparțin Statului, care a lansat o importantă campanie de conservare, cu ajutorul fondurilor europene, fapt ce a “salvat” și a redat viață și culoare Centrului Vechi. Din păcate, multe edificii sunt în pericol, dat fiind că sunt locuite sau apartin unor familii care nu își pot permite restructurarea.
Clădire “Monument Istoric” din Centrul Vechi
După ce negustorii au părăsit Centrul Vechi, autoritățile au abandonat, la rândul lor, zona. In perioada comunistă nu a-a făcut nimic pentru a conserva și pune în valoare patrimoniul cultural și arhitectonic reprezentat de Centrul Vechi, Multe familii cu urgențe sociale, mai ales din minoritatea romă, au luat în primire clădirile.
Deși este o zonă cu enorm potențial cultural, economic și mai ales turistic, Pietonalul din Centru pare abandonat. În locul cafenelelor, muzeelor sau restaurantelor care ar putea atrage turiști și vizitatori, sunt doar câteva magazine, fost librarii sau consignații tipice anilor ‘90, care își așteaptă cu resemnare clienții și își închid devreme obloanele.
Centrul Vechi din Botoșani este unul din cele 20 de orașe cu complexe arhitectonice de valoare istorică din România, tipice perioadei interbelice.
Sub vechea Strada Mare există o rețea unică de galerii subterane, cu boltă, care permiteau populației să se ascundă pe timpul invaziilor (prima atestare documentară a târgului a fost făcută chiar in urma unei astfel de invazii, cea a tătarilor, din sec XV)
Foto: Cuptoare medievale pentru ceramică, descoperite și puse în valoare în urma unor cercetări recente.
Nessun commento:
Posta un commento