Am vorbit despre situația din Italia: relaxarea restricțiilor, vaccinare, călătorii din si spre Italia, problemele din sectorul turistic.
Puteți urmari emisiunea AICI.
O veste minunata!
Practic, cei care au avut Covid, au făcut vaccinul sau un test înainte cu cel mult 48 ore pot călători chiar si in zonele portocalii si roșii inclusiv din motive TURISTICE.
Sursa: Corriere della Sera
Roma, 20 aprile 2021, ore 10:40
Am avut de facut o vizita medicală de rutina intr-una din structurile sanitare de la Roma care găzduiește si un centru de vaccinare (periferia sud est a capitalei)
Pentru prima oară, am văzut lume care aștepta la rând, in picioare, pentru a avea acces in sala de așteptare, unde se face triajul si se completează formularele. Intr-o sala separată se face vaccinarea.
Pe ansamblu, mi s-a părut destul de organizat sistemul.
Campania de vaccinare in regiunea Lazio se desfășoară bine, fiind una din regiunile care s-au mișcat cel mai rapid si eficient (spre deosebire de Lombardia, spre exemplu). Azi va fi inaugurat un nou centru de vaccinare chiar in celebrul centru cinematografic Cinecittà.
In total, Lazio are 120 centre de vaccinare si a înregistrat peste 1.500.000 de doze administratei
Programările se fac online, pe categorii de varsta si vulnerabilitate, pe portalul regional. Au ajuns la categoria >60 de ani.
Medicii de familie primesc si ei câteva doze pentru pacienții vulnerabili si batrani sau care nu se pot deplasa. Asistenta medicului de familie a zis ca primește 10 doze pe săptămână, dar iau in primire doar pacienții cu patologii grave si foarte grave.
Mai mult, avem posibilitatea de a fotografia și filma exponatele, de a intervieva organizatorii, de a experimenta instalațiile 3D sau orice alte activități interactive.
Facebook mi-a amintit de inaugurarea uneia din aceste expoziții, exact acum 3 ani, dedicată Împăratului Claudio la muzeul Ara Pacis din Roma.
Atunci am fotografiat placa de marmură cu inscripția de mai jos, care amintește de Drusilla, sora împăratului Gaio Giulio Cesare Augusto Germanico, cunoscut sub numele de Caligula (Caligula e o poreclă, vine de la numele dat unei sandale purtate de soldații romani), care se afla la Muzeul Vaticanului (Musei Vaticani).
Caligula e amintit ca un împărat sângeros, despotic: in patru ani, a reușit să golească vistieria, să omoare adversari politici, să impună taxe exorbitante. Dar, in primii 2 ani după ce a luat puterea, a fost iubit de popor, care il aclama ca un adevărat erou. Obișnuia să arunce cu monede in piață, pentru săraci.
El a adus la Roma obeliscul care se află acum în Piazza San Pietro (Vatican).
A avut o relație dubioasă (incestuasă, spun istoricii) cu surorile sale, in special cu Drusilla, care a murit tânără, la 21 de ani. Împăratul, după moartea ei, a decis să o divinizeze - “Zeița Drusilla” (dedicat Divae Drusillae), sora împăratului, se citește pe inscripție. El însuși dorea să fie adorat ca un zeu.
Dar să revenim la fotografia de mai jos: vedem că o parte din inscripție este șters. E ceea ce se poate chema opțiunea “delete” in Roma antică. Pentru a i se pierde memoria, după ce a fost asasinat, la vârsta de 28 de ani, Senatul a decis ca numele împăratului să fie “șters” de pe inscripții, monumente etc.
E vorba de Damnatio Memoriae.
Damnatio memoriae este o expresie latină care înseamnă „condamnarea memoriei” sau condamnarea la uitare.
În dreptul roman indica o pedeapsă constând în anularea oricărei urme referitoare la o persoană, ca și când nu ar fi existat vreodată. A fost o pedeapsă deosebit de dură, rezervată mai presus de toate trădătorilor și celor considerați dușmanii Romei și ai Senatului Roman, inclusiv, sau mai ales membri din cele mai înalte familii. De multe ori, numele era șters nu doar de pe monumente sau inscripții oficiale, ci si de pe monede sau din documente. Dacă nu se puteau șterge urmele unui conducător, era interzisă si pedepsita orice referire verbală la acel personaj.
Nobilii care sufereau aceasta condamnare, de exemplu, nu aveau posibilitatea sa transmită numele de familie mai departe.
Desigur, forme de “damnatio memoriae” avem pana în zilele noastre: de la distrugeri de statui sau alte monumente până la eliminarea unor episoade din manuale de istorie.
“Îl vedem pe Hristos după Răstignire, însângerat și aproape gol. E înfățișat după moarte, cu rănile sângerânde, lucru ar putea părea neobișnuit, dar e un tip de imagine care a fost foarte populară în Evul Mediu târziu, ocazie de rugăciune și meditație asupra suferinței lui Hristos.
Mama Sa îi ține brațul cu o mână și îi atinge rana cu cealaltă. Sângele îi picură pe stomac și în pliurile din pânza de coapse.
Ochii lui Hristos sunt semideschiși. Mușchii sunt pictați ca linii simple, albe care îi evidențiază coastele și diafragma.
Trăsăturile feței celor doi sunt conturate simplu; au ochi îngustați și un nas lung și drept.
Autorul - necunoscut- lucra în atelierul de la Napoli al lui Giotto, artist florentin, care fusese chemat acolo de regele Robert de Anjou, în 1328.
În timp ce se afla la Napoli, artistul a adunat in jurul mai mulți asistenți. Este posibil ca pictorul acestui tablou, un panou de fapt, care făcea parte dintr-un diptic, să fi lucrat cu Giotto și la frescele pentru biserica Santa Chiara. Îngerii de deasupra lui Hristos și Fecioarei sunt asemănători cu îngerii în doliu de Capela Scrovegni din Padova, cele mai faimoase fresce ale lui Giotto.
Formele sunt largi și voluminoase, tipice picturii lui Giotto - conturul vălului Fecioarei de la cap în jos, lasă doar să se întrevadă gâtul ei, de exemplu.
Acest stil ar putea arăta, de asemenea, că artistul era mai obișnuit să picteze în frescă, unde formele îndrăznețe permiteau privitorului să vadă imaginea clar de la distanță.
Imaginea este încadrată de un chenar incizat, creând un efect decorativ delicat” ( Descriere National Gallery din Londra, traducere Miruna Cajvaneanu)
De pe 19 martie, aici își petrece zilele, într-o cameră dotată cu toate cele necesare. Personalul structurii îi lasă la intrare tot ce are nevoie, iar un medic o vizitează din când în când. E obișnuită să stea în casă: lucrează în Italia de ani buni ca îngrijitoare, sau badantă, cum se spune aici. Are grijă de un bătrân din localitatea Grugliasco, regiunea Piemonte. Face de toate în casă: în afară de a avea grijă de bătrân, face de mâncare, curățenie, tot. De cele mai multe ori, nu poate ieși nici acele două ore pe zi la care îngrijitoarele au dreptul. De aceea, cele două săptămâni de carantină i-au dat mai degrabă posibilitatea să se odihnească, în condiții chiar mai bune decât cele de la locul de muncă. Are baie personală, televizor, liniște, nu trebuie să facă de mâncare.
Testul rapid în farmacie, "plătit de angajator"
"Am descoperit că am coronavirus pe 19 martie, la un test rapid în farmacie. Soția bătrânului de care am grijă, de 84 de ani, care locuia cu noi, s-a simțit rău și a chemat salvarea. Făcuse deja prima doză de vaccin, dar se simțea rău, ca și cum ar fi avut colică renală. La testare, s-a descoperit că e pozitivă și a fost internată de urgență la spital. Bătrânul care are 96 de ani și fiica lui au făcut imediat testul, a ieșit negativ. Mie mi-au plătit să-l fac la farmacie. Rezultat imediat - pozitiv!"
Mariana nu intră în panică la aflarea rezultatului. Nu are simptome, și s-a gândit că virusul ar putea ajunge și la ea: "virusul îl poți lua fără să știi de unde, cum. E o luptă cu un dușman invizibil, nu știi când te lovește. Am sperat că, dacă îl iau, să mă îmbolnăvesc acasă. Dar a fost să fie că m-am îmbolnăvit aici. O să trecem și peste asta". Își face câteva calcule, își dă seama că nu a ieșit din casă de vreo 11 zile: "Am fost să fac analize de rutină, dar și când ies, și când lucrez în casă, am purtat mereu mască, mă dezinfectez mereu, a devenit un gest automat. Ba chiar am purtat mască fpp2".
Transportul și cazarea, asigurate de stat
După aflarea rezultatelor, încep problemele legate de modul în care trebuie să-și petreacă zilele de carantină obligatorie. "Nu știam ce să fac, eu infectată, bătrânul de care am grijă, nu. Am avut noroc cu doamna Mihaela (Mihaela Dumitru, româncă din Torino expertă în chestiuni legate de îngrijitoare și fondatoarea unui grup cu 17.000 de îngrijitoare din toată Italia, n.red). Așa am aflat că pot căuta o structură statală unde pot sta gratuit în carantină".
Notă - Deși există structuri sanitare unde persoanele infectate cu coronavirus pot să-și petreacă izolarea impusă de lege, pe banii statului italian, foarte puțini știu cum se pot accesa. În cazul Marianei, totul a decurs destul de ușor. "Am sunat la ASL (centrul regional de asistență sanitară, n.red.) și am spus care este problema mea. Că lucrez ca badantă, sunt pozitivă la testul rapid și nu am unde sta, pentru că bătrânul de care am grijă nu are coronavirus. Mi-au spus să nu-mi fac griji. Au trimis o mașină cu echipament special pentru transport persoane cu covid, mi-au făcut testul PCR. Apoi m-au dus la structura statală arondată localității unde am medicul de familie, la 35 de km distanță de locul unde lucrez".
Condițiile de carantină
Aici, Mariana a descoperit că are la dispoziție o cameră aproape ca cea de hotel: "E mică, dar e dotată cu cele necesare. Am baie, televizor, wifi, un birou. Mi se aduce mâncare în cameră, e chiar foarte bun, cu trei feluri, cu fructe, cu legume, un meniu complet. Nu avem voie să ieșim pe coridor, de aceea nici nu știu câte persoane sunt. La ușă ni se lasă produsele de curățenie, pentru că nu intră nimeni la noi. Lenjeria o spăl aici. O dată pe săptămână facem testul PCR. La mine încă e pozitiv, deci nu pot ieși. Vineri îl fac din nou, sper să fie negativ!"
Din familie, fiul din Anglia știe că are Covid: "La început era îngrijorat, până a văzut că mă simt bine, Mamei mele, de 82 de ani , care e la țară în România, nu i-am spus, ca să nu se sperie. Îi voi spune când se va termina totul".
Doctorița de familie, mereu în legătură prin telefon
Din fericire, decursul bolii este unul ușor: "Am avut doar puțină tuse, la câteva zile după ce am aflat că am testul pozitiv. Așa, mai mult ca o jenă în gât. Dacă nu aș fi făcut testul, sigur nici nu-mi dădeam seama că am coronavirus. În rest, nici măcar oboseală, nici febră, am tot, gust, miros", îmi povestește. Ține mereu legătura cu medicul de familie: "Doctorița mea de familie e minunată. Mă sună în fiecare zi ca să mă întrebe cum mă simt. Dacă nu reueșește, îmi trimite un mail. Mi-a prescris doar un sirop de tuse".
Acum, își dorește să se întoarcă la muncă. "Bătrânul la care lucrez întreabă mereu de mine, fata lui se interesează când pot veni. Bătrâna a murit la cinci zile după ce a fost internată. Vreau să mă întorc la muncă, chiar dacă aici mă odihnesc și nu duc lipsă de nimic".
Din punct de vedere al muncii, Mariana a intrat în concediu medical plătit: "Doctorița a trimis tot online, am 21 de zile concediu, e tot automat, nu trebuie să fac nimic".
Sfat către românce: "Informați-vă și protejați-vă!"
Ce sfaturi, din experiența sa, le-ar putea transmite altor îngrijitoare care lucrează în Italia? "În primul rând să fie informate și să respecte măsurile de protecție, pentru că nu știi cum poți lua virusul, te poți infecta foarte ușor. Apoi, poți face o formă ușoară, fără simptome, și te trezești că infectezi și pe cei din jurul tău fără să-ți dai seama. Eu, mulțumesc lui Dumnezeu, sunt sănătoasă, nu am probleme de sănătate și am trecut ușor, dar depinde de organism, de alte boli, dacă ești mai plinuță etc. Sora mea, care e mai mare decât mine, lucrează tot lângă Torino, a făcut Covid anul trecut și s-a simțit rău de tot. Două, trei luni de zile a fost mereu obosită, până și-a mai revenit. Cred că și fiul meu din România a avut covid, cu nora mea. Dar nu i-a testat nimeni la țară. în România nu se fac teste. Au stat acasă, s-au tratat cum au putut. Până nu treci prin boală, nu știi cât de rău poate fi".
Primul lucru pe care îl va face când va ieși din carantină? Râde: "Abia aștept să mă duc la coafor, să-mi aranjez părul. Apoi, îi voi telefona mamei să-i spun că am trecut cu bine peste coronavirus. Da, dacă voi putea, aș face și vaccinul, am prietene asistente care l-au făcut și sunt bine!"
Miruna Cajvaneanu, Roma, 31 martie 2021
(Roma, 28 Martie 2021)
Azi sunt Floriile catolicilor, o zi in care, de obicei, restaurantele si străzile de la Roma sunt pline. Am făcut o plimbare in cartierul meu, pornind chiar din fața parohiei din cartier.
La ora amiezei, doar câțiva oameni pe stradă si câteva familii cu copii in piața principala a cartierului.
Pe o clădire, e un afis enorm cu o imagine simbolica a pandemiei: o bătrânică dintr-un sat greu accesibil din nordul Italiei, lângă Brescia, este transportată la spital de un grup de asistenți voluntari, îmbrăcați in costume de protecție anti Covid.
In acel sat, scrie pe fotografie, mulți oameni nu au intrat in viața lor intr-un spital, nu au avut nevoie. Bunica din imagine, signora Amalia, de 84 de ani, a supraviețuit virusului si s-a întors înapoi acasă, după o luna petrecuta in spital. Fotografia a fost făcută în Noiembrie 2020.
...Câteva pizzerii si baruri de pe strada principală sunt deschise, cu anunțuri ca pachetele cu mancare sa nu fie consumate lângă respectivele localuri, pentru a nu crea aglomeratie (assembramento).
De aceea, si înghețata este servita acoperită cu folie de aluminiu, ca sa poată fi mâncată la oarecare depărtare.
Liniște, soare, căldură si pace.
Urez prietenilor catolici o sărbătoare luminoasă a Floriilor!
